Laude..constructive sau nu?

Dupa cateva saptamani de stand-by, principalul motiv fiind lipsa de inspiratie, desi nu pot sa spun ca am avut mult timp liber, mi-a veni o idee in numai cateva secunde. Lauda, subiectul acestei postari si in acelasi timp motivul pentru care o scriu, poate fi uneori constructiva, iar alteori nu. Fiecare dintre noi merita sa fie apreciat pentru ceea ce face, aprecierea fiind un imbold, niste simple cuvinte reusind sa ne arate ca merita sa continuam sau chiar perseveram in ceea ce ne place sa facem. Chiar si un simplu cuvant reuseste sa ne invioreze ziua...Este adevarat ca si eu ca si poate multi altii au realizat ca lauda poate avea si consecinte negative. Spre exemplu ai o perioada mai buna la scoala si toti profesorii, cunostiintele, parintii iti aduc numai laude...Mi se pare normal (sau cel putin normal pentru mine) sa ti-o iei in cap, cum se spune si sa vii acasa cu o nota mica. Partea proasta este ca pedeapsa va fi mai mare decat cea obisnuita pentru ca acum ai tai stiu ca poti sa ai si note pe gustul lor. 

Doar o parere personala.

Lifemeanshappyness.

Prima zi de scoala...

Cateodata ma surprind pe mine insami. Prima zi de scoala si ma simt ok. E absolut un record. De obicei prima zi de scoala insemna plictiseala de dupa vacanta, lenea specifica fiecaruia dintre noi, galagia care pare ca s-a amplificat de 10 ori, morala insotita de bun veniturile profesorilor si chiar primele lectii din semestru. Azi am fost bucuroasa sa imi revad colegii. Aproape am uitat cat de mult poti sa razi intr-o pauza cand ai oamenii potriviti langa tine. Cu toate ca am scris aproape la toate materiile si profesorii inca nu au inteles ca permanenta galagie din clasa este un atuu al nostru, fiecare si-a impartasit micile experiente din vacanta, am facut planuri de viitor (viitor apropiat), am programat sa mergem la un film in weekend si chiar am reusit sa ma trezesc la timp in dimineata asta. :)  In ansamblu pare o zi perfect normala.

I love...

Iubesc... plimbarile prin parc, marea, soarele, tricourile, prietenii mei, fratele si parintii, vacanta, my computer, muzica, filmele bune, weekend-urile (dupa o saptamana full merit si eu doua zile de relax), pauzele (desi sunt prea scurte), dulciurile :D, shopping-ul, rolele, petrecerile, iesirile cu prietenii, blugii (dupa parerea mea sunt cei mai comozi pantaloni), sa rad (sau mai exact crizele de ras din pauze si nu numai), albastrul, tom si jerry, prajiturile facute in casa, si multe altele.

Greseli...sunt intotdeauna acolo chiar daca nu le vrei

Ceea ce am invatat de-a lungul anilor este ca oricine poate gresi, indiferent de situatie sau de persoana. De aceea e inutil sa ascunzi un lucru, pretinzand ca e altceva. Intotdeauna trebuie sa iti recunosti greseala si sa iti asumi consecintele. Dar ce se intampla cand ai gresit fata de o persoana apropiata tie (frate, sora, prieten) si cu toate ca ti-a cerut scuze si ai incercat sa remediezi situatia acea persoana nu te iarta cu niciun pret. esti constient ca ai gresit, dar  in acelasi timp stii ca meriti sa fi iertat. Si in plus acea persoana face orice ca sa-ti reaminteasca ca ai gresit (sau poate ai tu constiinta prea incarcata). Singurul lucru pe care poti sa-l faci este sa ai rabdare si sa speri ca maine totul va fi mai bine..

Scoala

Majoritatea adolescentilor se cutremura la auzul acestui cuvant la o prima vedere inocent. Daca maine m-ar intreba cineva ce inteleg eu prin scoala i-as spune ca nimic. Scoala e pur si simplu o institutie in care misuna mii de elevi, care sunt acolo  mai mult obligati decat din propria vointa. Insa daca ma gandesc mai bine scoala are si partile ei bune. Pe langa nenumaratele ore de mate, temele - poate singurul lucru la care profesorii uite sa spuna stop-, intrebarile sacaitoare ale femeilor de servici care nu inteleg (sau poate nu vor sa inteleaga) ca in fiecare zi intram la aceeasi ora, notele care trebuie aratate parintilor, moralele profesorilor (aceleasi intotdeauna) la scoala ne-am facut prieteni alaturi de care petrecem cea mai mare parte a copilariei. Niciodata nu voi uita bataile cu bulgari de zapada din curtea scolii, interpretarile din pauze care ne-au dus de cele mai multe ori numai note bune, glumele seci din timpul orelor si zilele in care (mult prea obositi sa mergem la ore) stateam in parc si istoriseam o poveste de mult uitata. In concluzie, scoala nu este chiar asa de rea precum imi imaginasem eu...

Vacanta

In ultimele cateva zile de vacanta am realizat ca oricat de putin ar dura aceasta vacanta nu inseamna nimic daca nu ti-o petreci cu prietenii. Au existat zile in aceasta saptamana in care pur si simplu am stat inchisa in casa uitandu-ma pe pereti si incercand fara niciun rezultat sa imi ridic moralul. Esuand ca de obicei am apelat (la cine altcineva decat) la prietena mea cea mai buna care a luat o punga de popcorn si a venit la mine sa vedem un film. Desi filmul imi era cunoscut a contat mai mult ca ea era cu mine razand cu gura pana la urechi de un personaj ciudat si comentand la fiecare secventa a filmului. Nu stiu ce m-as face fara prietenii mei...:)